luni , 25 septembrie 2017

Meșteșugarii au ajuns pe Social Media! Cine sunt ei

O țesătoare în păr de capră, un creator de măști populare, un opincar… Trei meșteri populari, trei preocupări care sună inedit în epoca tehnologiei. Ei bine, iată că tehnologia se va împleti cu tradiția, iar rezultatul dovedește și va dovedi că poveștile de viață și artă populară pot birui era digitalului.

Cinci dintre cei mai cunoscuți meșteșugari și susţinători ai valorilor românești participă la campania de promovare în social media a tradițiilor autohtone și a Târgului Naţional pentru Artizanat şi Meşteşuguri – MeșteșugarFEST – România Creativă, care se va desfăşura în perioada 28-30 octombrie 2016, la Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București. Astfel, campania lansată pe 15 octombrie de Ministerul Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri, cuprinde videoclipuri cu trei meșteri populari și două proiecte antreprenoriale bazate pe tradițiile și obiceiurile românești.

Cei trei meșteri populari sunt: Adela Petre-țesătoare în păr de capră care în 2015 a fost declarată “Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii și UNESCO, Alexandru Ilinca – unul dintre cei mai cunoscuți opincari români și Paul Buța – un talentat creator de măști populare. De asemenea, cele două antreprenoare care sunt incluse în această campanie sunt: Antoaneta Mareș, fondatoarea platformei online de promovare a iei “Blouse Roumaine Shop” și Dana Georgescu – fondatoarea atelierului de tipar și legătorie “Moara de hartie”, dar și a proiectului “Satul Meșteșugurilor”.

“Să aibă cin’ te pomeni” – Portrete în spațiul virtual

Adela Petre este țesătoare în păr de capră și are 87 de ani. Apare în unul dintre videoclipurile sus menționate. În viaţă, totul este numai să vrei. Și dă și altora ce știi…să aibă cin’ te pomeni”.
Adela Petre a creat primul sau covor în anul 1947, însă țese în păr de capră de aproximativ 40 de ani. “Bunica mea avea o zicală: Acolo unde se ia războiul din casă, nu merge bine! Și eu urmam toate vorbele acestea”. Nu are un catalog de modele, nu a realizat niciodată două covoare la fel, iar covoarele ei pot fi văzute în muzee din toată lumea. În 2015, a fost desemnată “Tezaur Uman Viu”, distincție acordată de UNESCO și Ministerul Culturii meșterilor populari excepționali.

Un alt videoclip din cadrul campaniei, alt meșter popular protagonist: Paul Buța, creator de măști populare, 55 de ani. “Masca trebuie să fie expresivă, trebuie să transmită un mesaj, omul trebuie să se regasească sub ea. Când pui o mască pe față și joci, publicul reacționează, își dorește să joace”. Paul Buța realizează măști din 1990, de când era regizor de comedie și voia să pună în scenă o piesă cu obiceiuri populare. Cum majoritatea tradițiilor implicau măști și nu avea de unde să le cumpere, a început să le creeze.“Jocul cu măști este un obicei străvechi, iar măștile reprezintă oameni răi, afurisiți, cărpănoși. Masca era pentru străbuni o incriminare a răului, oamenii buni nu se ascundau sub măști”, spune Paul Buța. Trecerea într-un an nou era însă singura sărbătoare din an în care măștile reprezentau oameni buni. Astfel, anul care se încheia era evidențiat de masca unui bătrân blând, iar anul nou de cea a unui tânăr frumos sau a unui copil. Meșterul popular creează în jur de 2-3 măști pe zi, iar prețul uneia este de aproximativ 100 de lei. În general, clienții fideli ai măștilor sunt ansamblurile folclorice.

Cu opincile pe net

Alexandru Ilinca, opincar, 62 de ani. Cel de-al treilea meșter popular protagonist al unuia dintre videoclipurile campaniei. “M-am dus la tata și i-am spus să îmi arate cum se fac opincile. Și îmi zice: „Ne facem de rușine. Noi abia ne-am despărțit de ele și tu vrei să începi iar cu opincile”. I-am spus: Da, tată, dar e o situație diferită”. Alexandru Ilinca a fost aproape de meșteșugul creării opincilor încă din copilărie, tatăl său lucrând “cele mai frumoase modele din sat”. Însă, aproape 35 de ani, meșterul popular a fost angajat la un atelier de croitorie din Râmnicu-Vâlcea. În timpul liber, lucra pe cont propriu și participa la târguri populare. Astfel, a observat că din ținuta produselor expuse lipseau opincile. Totul se întâmpla în urmă cu aproximativ zece ani, la acel moment opincile fiind pe cale de dispariție. “Abia în ultimii ani a început să fie tradiționalul la modă. La un moment dat, am avut o clientă care mi-a cerut opinci să meargă să își lanseze o colecție la Londra. Și, apoi s-a dus la cizmar și le-a pus toc…să fie modă tradițională. Le-a tunat”, spune râzând Alexandru Ilinca. O pereche de opinci sau “strămoși ai adidasului” (cum le mai numește meșteșugarul) costă între 10 și 100 de lei, iar clienții săi sunt mai ales cei care participă la concursuri de muzică folclorică sau vor să studieze la Școala Populară de Arte.

“Tradițiile populare trebuie să meargă mai departe și vedem în ultimii ani cum tinerii le apreciază din ce în ce mai mult. Întâlnim acest lucru pe stradă, dar și în social media: pe Facebook, YouTube, Instagram.
Ne-am dorit ca prin această serie de videoclipuri să aducem o parte dintre acești meșteri populari aproape de tineri și de digital, pentru că tehnologia ne oferă acum cea mai simplă metodă de comunicare: internetul”, spune Claudiu Vrînceanu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.

Prin urmare, accesul la meșteșug și nu numai a căpătat o nouă valență, tradițiile populare fiind un standard de neegalat în ceea ce privește promovarea valorilor naționale.

Articol de Roxana Roseti
Sursa: http://www.cariereonline.ro

Comentarii la acest articol:

Evaluare postare

Tradiții populare românești

Voturi

Cum evaluați această postare?

User Rating: 4.78 ( 2 votes)

About Laurentiu Barbu

Laurentiu Barbu
CEO & Founder at Internet Advertising srl
X